COMITETUL DE RARITĂŢI DIN ROMÂNIA

Regulamentul de funcţionare al Comitetului de Rarităţi Avifaunistice din România

Scopul Comitetului de Rarităţi Avifaunistice din România (CRAR) este acreditarea şi omologarea ştiinţifică, ţinerea în evidenţă şi arhivarea observaţiilor referitoare la speciile de păsări cu apariţie rară în România, pentru unificarea şi prelucrarea acestor date pe viitor, respectiv publicarea perioadică a acestora sub formă de rapoarte.

Totodată, comitetul ţine în evidenţă datele speciilor şi subspeciilor sporadice sau chiar comune dar care au interes regional.

Sarcinile comitetului

 - Omologarea şi certificarea primei observaţii referitoare la speciile care nu au fost semnalate încă pe teritoriul României;

- Omologarea şi certificarea observaţiilor vechi şi recente referitoare la specii cu apariţie rară şi accidentală, ţinerea în evidenţă a acestora, precum şi arhivarea documentelor primite¹;

-  Ţinerea în evidenţă a datelor referitoare la cuibăritul speciilor rare, cu categorizarea separată a celor cu referinţă la cuibăritul cert sau probabil.

- Întocmirea listei oficiale a speciilor din România şi reîmprospătarea periodică a acesteia;

- Analiza schimbărilor taxonomice survenite şi actualizarea listei în funcţie de acestea;

- Revizuirea, unificarea şi omologarea denumirilor româneşti ale păsărilor;

- Editarea listei speciilor din Palearcticul de Vest şi alegerea unor denumiri cât mai caracteristice şi potrivite pentru speciile care nu dispun până în prezent de denumiri româneşti;

- Pe termen lung este menit să confere denumiri comune româneşti pentru toate speciile lumii, astfel să se uşureze identificarea acestora şi să devină utilizabile şi pentru ornitologii români;

- Urmărirea şi centralizarea datelor şi observaţiilor referitoare la specii rare şi sporadice de pe teritoriul României, şi îndemnarea observatorilor în vederea publicării acestora;

- Consultarea continuă a literaturii de specialitate vechi pentru a aduna toate observaţiile posibile referitoare la specii rare, sporadice şi date privind distribuţia lor pe teritoriul României în trecut;  

- Revizuirea statutului speciilor rare şi reclasificarea lor;

- Diseminarea rezultatelor activităţii comitetului prin rapoarte anuale publicate.

Membrii comitetului

Comitetul poate fi format din 5, 7 sau 9 membri, dintre care o persoană este menită să coordoneze activitatea comitetului, aceasta fiind preşedintele şi o altă persoană, având sarcina de secretar.

Membri sunt acele persoane care au o experienţă adecvată de mai mulţi ani (minimum 8 ani) în observaţii regulate pe teren (în ţară şi preferabil şi în străinătate), cu o bună pregătire ştiinţifică, necesară îndeplinirii acestei sarcini şi care au posibilitatea de a urmări şi consulta permanent şi în mod eficient literatura naţională şi internaţională de specialitate.   

Acceptarea unor noi membri în comitet, precum şi stabilirea persoanelor candidate sau propuse pentru îndeplinirea funcţiei de preşedinte şi secretar se face pe baza alegerii. Astfel, membri comitetului vor recomanda persoane pentru îndeplinirea acestor funcţii, iar lista acestora se va supune votului membrilor comitetului. Atât funcţia de membru cât şi de preşedinte şi de secretar este valabilă pe o perioadă de cinci ani.  

Conform rezultatelor alegerilor, mandatul de cinci ani al personalului se poate prelungi. Persoana care din diverse motive nepreconizate nu-şi poate continua mandatul, pote să se retragă. În locul acestei persoane, comitetul va alege un nou membru în maximum şase luni, care va prelua mandatul membrului în retragere.

Sunt cazuri în care membrii comitetului nu pot lua decizii referitoare la validarea unuia sau mai multor date (ex. unii dintre ei fiind observatorii păsării, când validarea unei specii necesită un număr cât mai mare de voturi etc.). Astfel, comitetul format întotdeauna dintr-un număr impar de membri poate alege în comisie alte două persoane, care au rol de membru suplinitor, având însă acelaşi drepturi ca şi ceilalţi membrii ai comitetului.

Activitatea comitetului

Comitetul este nevoit să organizeze adunarea generală cel puţin odată pe an iar între şedinţe, membrii comitetului să se informeze permanent între ei. Şedinţele de lucru sunt organizate de către preşedinte. Ele sunt periodice, fiind organizate ori de câte ori apare necesitatea.  

Formularele cu rapoarte sunt trimise secretarului care periodic va trimite copiile rapoartelor către membrii comitetului.

Membrii evaluează rapoartele individual şi independent pentru a judeca obiectiv şi neinfluenţat observaţiile şi datele.         

Membrii sunt nevoiţi să trimită înapoi secretarului rapoartele însoţite cu comentariile personale întemeiate despre rezultatul validării sau nevalidării observaţiilor în termen de maximum două luni. Se admit întârzieri doar în cazuri bine argumentate şi fondate (concediu, boală îndelungată etc.) şi cu menţiunea, ca secretarul să fie anunţat din timp despre aceasta. Secretarul are datoria să cumuleze comentariile primite, să le clasifice şi să le evalueze. Acesta, la fiecare sfârşit de an sau început de an nou va face un raport despre rezultatele evaluărilor şi va trimite un răspuns oficial fiecărei persoane care a înaintat rapoarte de observaţie, indiferent dacă observaţia a fost acceptată sau nu. Acest răspuns de informare va cuprinde descrierea scurtă a evaluării (procentul voturilor, data încheierii evaluării) precum şi motivele pentru care observaţia a fost respinsă sau acceptată.   

Cu ocazia evaluării rapoartelor, membrii iau în considerare şi analizează în detaliu descrierile despre specia (subspecia) sau speciile observate, credibilitatea documentelor doveditoare care sunt menite să susţină observaţia (desen, schiţă, fotografie etc.), credibilitatea observatorului şi dacă este cazul, pe cât posibil stabilirea originii exemplarului observat. După acesta, observaţia va fi incadrată în categoria A, B, C, D, D* şi E sau nu va fi acceptată.  

Pentru toate documentele înaintate pentru evaluare, Comitetul de Rarităţi din România va face o analizare conform celor prezentate mai sus.

Observaţia devine acceptată în cazul în care toţi membrii comisiei semnează observaţia, apreciind-o ca fiind validă.

În cazul în care doar unul dintre membri comitetului a semnat observaţia cu “nevalidat” sau se abţine, observaţia trece de asemenea evaluarea, fiind considerată acceptată şi validată.

Când raportul dintre voturile membrilor este distribuit în proporţie diferită decât cea menţionată, cu argumentarea unuia sau a mai multor membri, secretarul va redistribui materialele pentru o a doua evaluare.

Dacă nici cu această reevaluare a observaţiei nu se ajunge la o decizie clară şi cvasiunanimă, aceasta va fi dezbătută în cadrul şedinţei anuale a comitetului. Dacă la votul comitetului unit observaţia primeşte mai mult de o singură nevalidare, aceasta va fi considerată a fi neacceptată şi nevalidată, deci respinsă.

La datele referitoare la observaţii mai vechi (între 1-20 ani), care se referă la articole publicate, comunicări verbale, imagini, piese de muzeu etc., comitetul va încerca să ia legătura cu persoana care deţine cele mai multe informaţii despre observaţie şi să strângă cât mai multe documente posibile în legătură cu acesta. Se va solicita persoanei deţinătoare de sursă întocmirea unui raport pentru ca acesta să poată fi evaluat de către comitet. Dacă autorul observaţiei nu poate fi contactat din diverse motive, sau nu se poate afla cu exactitate sursa de provenienţă a observaţiei, evaluarea se va face doar pe baza materialelor aflate la dispoziţia comitetului. Evaluarea se va face la fel ca şi în cazul observaţiilor recente, cu distribuirea tuturor documentelor relevante despre observaţie către membrii comitetului.    

Observaţiile şi datele vechi (de peste 20 ani), publicate sau nepublicate vor fi supuse de asemenea evaluării. Evaluarea se va face în cadrul şedinţelor de comitet, la care va fi dezbătută lista speciilor sau a observaţiilor neclare sau care prezintă dubii. Contrar procedeelor de evaluare prezentate anterior, în asemenea cazuri observaţia sau datele citate devin valabile doar în cazul în care toţi membrii comitetului exprimă vot unitar pozitiv de acceptare a observaţiei. Dacă unul dintre membrii are dubii despre o astfel de dată şi votează negativ, observaţia este considerată invalidă şi neacceptată. În cazul în care însă unul dintre membrii doar se abţine, neexprimând vot, data poate fi validată.   

Dacă o observaţie a fost supusă evaluării prealabile şi s-a luat o decizie asupra sa, indiferent de calitatea acesteia (acceptat sau neacceptat), dar între timp apar informaţii noi referitoare la aceasta, se va efectua o nouă evaluare.

Secretarul comisiei este obligat să solicite şi alte documente suplimentare în cazul unor observaţii la care decizia se ia mai greu din cauza lipsei de informaţii despre observaţie.

Când membrii comitetului întâmpină greutăţi în luarea unei decizii clare şi evidente, acesta se va adresa unor consultanţi independenţi din ţară sau străinătate.

Secretarul va distribui pentru evaluare membrilor comitetului documentele primite, când acestea se adună în număr de trei-cinci. Excepţiile se fac doar când o observaţie se doreşte a fi publicată foarte urgent de către autorul acesteia sau în cazul în care se elaborează o nouă listă a speciilor observate în România şi observaţia se referă la o specie care încă nu figurează pe această listă. În astfel de cazuri documentul (sau documentele) se trimit în timpul cât mai scurt pentru evaluare.

Observaţiile referitoare la specii cu incadrare în categoriile A, B şi D* trebuie să fie evaluate în mod obligatoriu de către toţi membri comitetului. Cele care fac parte din celelalte categorii (C, D şi E) pot fi supervizate şi mai apoi incadrate în categoria potrivită după un vot majoritar şi în lipsa unor membri, dar cu înştiinţarea acestora despre decizia care urmează să fie luată. Astfel se poate dezbate o observaţie în lipsa unuia dintre membrii şi în cazul în care comitetul are 5 membri, cu condiţia ca toţi cei patru membrii să cadă de acord, atât privind validarea informaţiei în sine cât şi a categoriei în care se incadrează. Lipsa a doi membri se acceptă, când comitetul este format din 7 membri, respectiv lipsa a trei membri în cazul când comitetul este format din 9 membri, tot cu menţiunea, ca membri să cadă de acord comun privind validarea observaţiei şi categoriei în care se va încadra.    

Toţi membrii comitetului au aceleaşi drepturi indiferent de funcţia, vârsta, experienţa sau vechimea lor.

Suspendarea sau excluderea unuia sau a mai multor membrii se face doar în cazuri în care (indiferent de funcţie) nu îndeplineşte întocmai şi în mod repetat sarcinile comitetului sau profită de statutul lui.  

Voturile adunării generale a comitetului sunt valabile doar în cazul în care la aceasta sunt prezenţi două treimi dintre membri, nefiind luate în considerare voturile trimise prin corespondenţă. Unele aspecte importante privind munca comitetului, schimbările recomandate pentru viitor, sarcinile comitetului etc. se votează cu o majoritate de vot prin corespondenţă sau verbal. Dacă rezultatele votului se împart aproape egal 3:2, 4:3 respectiv 5:4, problema se rediscută. Dacă şi după aceasta rezultatul votului este identic, preşedintelui de comitet îi revine sarcina de decizie. La fiecare şedinţă sau adunare se vor întocmi procese verbale care sunt arhivate de către secretar.

Observaţiile provenite de la un membru al comitetului se supun de asemenea evaluării. La evaluarea unor astfel de date, membrul comitetului care deţine observaţia nu participă la analizare. În cazul în care observaţia se consideră suficient documentată şi acceptată în unanimitate de către ceilalţi membrii ai comitetului, aceasta va fi validată fără includerea în evaluare a unui consultant independent. La acesta din urmă se apelează în cazul în care observaţia naşte unele neclarităţi sau dubii. La fel se va proceda şi în cazul în care o observaţie provine de la doi membri ai comitetului.

În cazul în care o observaţie înaintată pentru evaluare provine de la trei membri ai comitetului, acesta se acceptă după analizarea acesteia de către toţi membrii comisiei (în prezenţa membrilor care au efectuat observaţia). Dacă datele provenite de la membrii comitetului nu sunt considerate suficient documentate, acestea nu se validează şi se resping asemenea celorlalte observaţii provenite de la persoane care nu sunt membrii ai comitetului.

Condiţiile pentru evaluare

Documentul privind observaţia depusă la Comitetul de Rarităţi este supus evaluării doar în condiţiile în care conţine următoarele :

-       numele observatorului/observatorilor şi adresa acestora;

-       locul exact şi data observaţiei;

-       circumstanţele observaţiei (condiţiile meteo, vizibilitatea, instrumentele observaţiei, distanţa de la pasărea observată);

-       o descriere cât mai detaliată despre pasărea observată, făcută la faţa locului (impresie generală, penaj, formă, mărime, date referitoare la coloritul şi forma ciocului, capului, gâtului, spatelui, aripii, târtiţei, cozii, abdomenului, burţii, piciorului, comportament, glas);

-       cunoştinţele referitoare la identificare (diagnosticul de diferenţiere);

-       eventualele experienţe anterioare în legătură cu specia.

De sub anumite reguli menţionate mai sus fac excepţie cazuri foarte bine documentate. Astfel, deşi sunt întotdeauna binevenite şi încurajate descrierile, în cazul unor serii de imagini doveditoare de o calitate pe care să se poată identifica şi locaţia observaţiei, descrierea coloritului penajului sau a altor părţi corporale a păsării nu este obligatorie.

Cu toate acestea, comitetul are însă întotdeauna dreptul de a decide care sunt acele elemente de descriere care trebuie înaintate de către observator pentru ca observaţia să poată fi înaintată membrilor spre evaluare.  

Este de indicat şi de dorit, ca, pe cât posibil, observaţia să fie susţinută de trei persoane credibile şi cu experienţă bună în cunoaşterea păsărilor.

Arbitrarea observaţiei este mult uşurată dacă documentele sunt însoţite de anexe relevante precum imagine, film, înregistrări ale glasului etc.

Lista speciilor certificabile

Comitetul certifică toate observaţiile referitoare atât la specii sau subspecii care până în prezent nu au fost semnalate pe teritoriul României cât şi pentru cele care au date certe de pe teritoriul ţării. Lista speciilor şi subspeciilor se găseşte în anexa prezentului document.  

Comitetul analizează cu regularitate lista speciilor certificabile şi stabileşte când este cazul pentru modificări sau reclasificare a statutului. Reclasificările se fac doar în cazuri bine fondate, când de exemplu unele specii între timp vor avea observaţii regulate iar altele apariţii mai rare.

Este de menţionat, că în principiu sunt considerate specii accidentale/eratice cele care dispun de 10 sau mai puţin de 10 observaţii certe din ultima sută de ani. Sunt considerate rare cele care dispun de un număr de observaţii mai mare de 10 dar sub 50 în ultima sută de ani. La aceste specii din cele două categorii, omologarea fiecărei observaţii este obligatorie. Stabilirea obligativităţii sau neobligativitatea referitoare la certificarea unor specii urmăreşte întotdeauna frecvenţa apariţiilor în ţară. Obligativitatea poate fi astfel eliminată în întregime sau păstrată doar pentru unele regiuni geografice ale ţării sau poate să persiste timp mai îndelungat.

Certificarea observaţiilor vechi

Este o sarcină grea în multe dintre cazuri, aceste observaţii fiind de regulă puţin documentate sau nefiind posibil să se recurgă la contactarea persoanei care a furnizat informaţia. Comitetul este menit să analizeze şi aceste observaţii prin strângerea câtor mai multe informaţii posibile despre acestea. Reanalizarea acestora este foarte importantă şi necesară pentru faptul că unele specii au fost introduse pe lista avifaunistică a ţării doar în urma semnalării unui singur exemplar şi cu o singură ocazie.   

Dacă între timp apar informaţii noi referitoare la unele observaţii, ca şi în cazul publicării unor chei de determinare noi, relevante pentru observaţie, cazul este rediscutat de către comitet. Eliminarea sau introducerea unor specii pe lista oficială a avifaunei ţării se face doar de către comitet.

Publicarea activităţii comitetului

Datele acceptate şi certificate, precum şi cele nevalidate şi respinse vor fi publicate anual de către comitet într-o publicaţie care este accesibilă pentru un public cât mai larg şi/sau pe o pagină de internet.

Comitetul va încuraja şi va sprijini autorii observaţiilor să publice datele referitoare la specii care au un număr mai mic de zece observaţii de pe teritoriul ţării, într-o revistă de ornitologie cu acoperire naţională. Totodată, încurajează şi publicarea a orice date certe referitoare la specii/subspecii cu apariţie rară sau sporadică.  

Datele din custodia comitetului sunt accesibile fiecărei persoane care este interesată de acestea, iar procesele verbale privind validarea sau nevalidarea observaţiilor pot fi consultate în arhiva comitetului. Publicarea unor observaţii din custodia comitetului de către o persoană, alta decât deţinătorul observaţiei este posibilă doar cu acordul deţinătorului. În cazul în care există dorinţa de a fi publicate observaţii care se referă la date vechi sau fără autor din custodia comitetului, acesta este posibilă doar cu acordul membrilor comitetului.  

Comitetul se străduieşte, ca în cazul speciilor accidentale şi rare (eventual unele specii cu apariţie sporadică), în literatura autohtonă sau din străinătate să apară doar acele date care în prealabil au trecut prin comitet şi au fost validate şi acceptate, şi ca citaţiile din comunicate ştiinţifice să se refere doar la aceste date acceptate.

Clasificarea statutului speciilor

Speciile de păsări observate pe teritoriul României pot fi incadrate în unul dintre următoarele categorii:

A: există cel puţin o semnalare acceptată a speciei pe teritoriul României, semnalare care se referă cu certitudine la un exemplar ajuns la noi din populaţie naturală şi sălbatică, după perioada 1 ianuarie 1950. (Majoritatea speciilor de la noi se incadrează în această categorie.).

B: există cel puţin o semnalare acceptată referitoare la apariţia speciei în România, a cărei exemplar a ajuns în ţara noastră din populaţie sălbatică, pe cale naturală, între perioada 1800 şi 1 ianuarie 1950.

C: este dovedită apariţia, la noi în ţară, cel puţin a unui exemplar dintr-o specie care provine dintr-o populaţie autosusţinătoare, de sine stătătoare, care s-a format în urma intervenţiei omului, uneori departe de arealul de răspândire naturală.

D: există cel puţin o semnalare acceptată referitoare la apariţia speciei în România după perioada 1 ianuarie 1950, care, după analiza circumstanţelor, este puţin probabil să fi ajuns la noi pe cale naturală din populaţii sălbatice.

D*: există cel puţin o semnalare acceptată referitoare la apariţia speciei în România după perioada 1 ianuarie 1950, care are însă origine şi provenienţă incertă, nefiind exclus însă posibilitatea să fi ajuns la noi pe cale naturală, din populaţii sălbatice. 

E: specia a fost semnalată cu certitudine în ţara noastră, dar exemplarul observat nu provine cu siguranţă din populaţii naturale, sălbatice. Aici sunt incluse speciile a căror apariţie pe cale naturală nu este probabilă datorită distribuţiei lor, cele despre care s-a dovedit sau este probabil că provin din parcuri sau grădini zoologice, respectiv cele care ajung la noi în urma intervenţiei umane directe.

Pe lista oficială a speciilor din avifauna României figurează doar acele specii, care se incadrează în categoriile A, B, C şi D*. Cele cu incadrare în categoriile D şi E sunt enumerate în anexa nomenclatorului.

Note:

¹ – arhivarea datelor va fi efectuată de către secretarul comitetului. Totodată, acestea se vor afla în posesia acestuia, fiind înmânate celuilalt secretar în cazul expirării mandatului.

*****

FORMULAR DE RAPORTARE

Comitetul de Rarităţi din România (CRR)

               Vă rugăm să anexaţi explicaţii detaliate la următoarele întrebări:

-         Circumstanţele observaţiei, specii asemănătoare prezente la locul observaţiei, impresia generală despre pasăre, talia în comparaţie cu alte specii  din jur.

-         Descrierea cât mai detaliată a diferitelor părţi corporale ale păsării, a comportamentului, vocii etc., conform notiţelor efectuate în timpul observaţiei sau imediat după acesta.

-         Schiţă sau desen despre pasărea/păsările observate (de preferat, pe cât se poate şi în cazul în care există şi fotografii sau filme doveditoare!).

-         În cazul exemplarelor capturate vă rugăm să anexaţi şi măsurătorile biometrice (aripă, coadă, cioc, tars etc.) şi dacă există, şi schiţa de năpârlire.

-         Care au fost speciile cu care s-ar fi putut confunda (dacă este cazul) şi cum au fost excluse aceste eventuale confuzii.

-         Dacă sunteţi familiarizaţi cu specia şi aveţi experienţe anterioare.

-         Ce documentaţie sau literatură de specialitate (determinator, internet etc.) aţi consultat şi aţi utilizat pe durata observaţiei, imediat după sau mai târziu.

-         Există vreun dubiu sau îndoială referitoare la identificarea certă şi exactă? Este cineva dintre observatori care nu este convins în totalitate ca determinarea a fost corectă?

* - Vă rugăm specificaţi

Vă rugăm să menţionaţi perosana de contact al observaţiei

(nume şi prenume, adresă poştală, adresă e-mail, număr telefon)

Documentarea (descrierea detaliată, desen): 

DESCARCĂ FORMULARUL PENTRU OBSERVAŢII

Persoana de contact: DARÓCZI J. SZILÁRD (secretar)  

comitetulavifaunistic@mail.com  sau  szilard.daroczi@milvus.ro